Σάββατο, 18 Ιουλίου 2009

De ce vine din veşnicie zâmbetul Părintelui Iosif de la Vatopedu?

5 iulie 2009

Stimate domnule Papanikolau,

La câteva ore după înmormântarea Părintelui Iosif, aţi postat pe pagina dvs. internet un articol intitulat „Funeraliile preafericitului Părinte Iosif de la Vatopedu. Un zâmbet din veşnicie”, descriind evenimentul în câteva cuvinte, alături de câteva fotografii.

Fotografia răposatului Părinte, zâmbind – nu numai cu buzele, ci şi cu toată faţa – a produs o impresie puternică asupra oamenilor, iar acest lucru se poate vedea şi din comentariile şi articolele publicate în acest sens pe numeroase pagini web.

Într-adevăr – cineva poate să întâmpine moartea cu o figură luminoasă, cu o expresie împăcată, sau dând o impresie de odihnă adâncă – însă zâmbind?

Pe de o parte, toţi marii duhovnici spun că momentul morţii este înfricoşător pentru om; pe de altă parte, citim în Pateric că - din smerenie - nici cei mai înaintaţi în viaţa duhovnicească nu aveau destul curaj până nu păşeau pragul în cealaltă viaţă, unde nu mai sunt primejdii.

Mai mult, Părintele Iosif suferea de inimă şi era foarte slăbit din această cauză.

Aşadar, cum a răposat, zâmbind?

Răspunsul este: NU a răposat zâmbind, ci A ZÂMBIT DUPĂ CE A RĂPOSAT.

După ce am stat de vorbă cu unii din părinţii din această mănăstire, vă transmitem aici relatarea evenimentului.

Cei doi monahi care au avut grijă de Părinte până în ultimele lui clipe au alergat imediat să le spună Stareţului Efraim şi celorlalţi călugări de decesul acestuia, nefiind atenţi la faptul că trupul răposatului rămăsese cu gura întredeschisă.





Apoi au revenit în chilie pentru a pregăti trupul răposatului, conform rânduielii monahale. Stareţul Efraim le-a poruncit să lase faţa Părintelui descoperită. Călugării au încercat să-i închidă gura, însă având în vedere că trecuse deja prea mult timp de la momentul decesului, a rămas întredeschisă. Au încercat chiar să-i înfăşoare capul cu un tifon, pentru a-i ţine gura închisă, însă după ce au scos tifonul, s-a deschis iarăşi. Trecuseră deja circa 45 de minute de la decesul Părintelui.

- Părinte Stareţ, va arăta rău, cu gura deschisă... Ce să facem?

- Lăsaţi-l aşa. Nu-i acoperiţi faţa!


L-au cusut în mantia monahală, aşa cum se face de obicei. Întreaga procedură – înfăşurarea completă a trupului Părintelui în mantie şi apoi coaserea acesteia - a durat încă 45 de minute. Apoi, au decupat materialul în jurul feţei Părintelui, conform indicaţiei Stareţului. Şi au descoperit că faţa Părintelui avea expresia pe care o vedem toţi, acum: zâmbeşte.

Oare i-a ascultat Părintele şi le-a făcut această mică favoare, aşa încât să nu se mai simtă vinovaţi? Sau poate că a vrut să ne dăruiască nouă, tuturor, un indiciu al lucrurilor pe care le-a văzut dincolo şi să ne arate astfel catastaza [starea duhovnicească] în care se află sufletul Sfinţiei-sale, după plecarea din această viaţă?



Zâmbetul Părintelui Iosif de la Vatopedu este primul eveniment suprafiresc de după moartea acestuia şi a devenit un mare izvor de consolare pentru noi toţi.


Panayiotis Koutsu








†††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††

8 iulie- Sf. Procopius, 2009 (nou gregorian calendar)

Traducere exactă după sursa originală greacă.

{"Γιατί το χαμόγελο του Γέροντος Ιωσήφ είναι από την αιωνιότητα;"}

Cu câteva adăugiri (cuvinte, expresii, fotografii) efectuate de către traducător.

-Mai multe fotografii de la înmormântarea Părintelui Iosif de la Vatopedu, aici (versiunea în limba greacă).

-Materiale video de la înmormântarea părintelui, aici (text în greacă):

  1. Partea A
  2. Partea B
  3. Partea C
  4. Partea D

-Secţiune integrală dedicată Părintelui, aici (versiunea în limba greacă).

-Anunţul decesului şi înmormântării Părintelui, aici:

Cu toţii – începând cu traducătorul şi proprietarul acestui blog,

{Into The Light!},

dorim să transmitem cele mai calde mulţumiri blogului:

http://vatopaidi.wordpress.com/

şi proprietarului acestuia, Mr. Zisis Papanikolaou,

precum şi tuturor oamenilor binecuvântaţi, implicaţi în lucrarea de evanghelizare a lumii, în zilele noastre,

prin acest eveniment unic, difuzat prin toate mijloacele,

în lumina zâmbetului Părintelui, semn al

skenozei (sălăşluirii) Harului Duhului Sfânt.


Căci "Hristos mi-a înviat bucuria!",
(
Sf. Serafim de Sarov)

Cu adevărat, binecuvântat Părinte Iosif!


Cu binecuvântările tale, Părinte,

cu zâmbetul fericit şi plin de har,

ajută-ne să ne ridicăm din întuneric,

spre Lumina Lui! Amin!

†ΒΒΒΒ†HOC VINCE†ΙCXC ΝΙΚΑ†

Traducerea în limba română realizată prin amabilitatea Mihaelei.

Δεν υπάρχουν σχόλια:

Ο Προφήτης Ηλίας+τα έσχατα..!

Ο Προφήτης Ηλίας+τα έσχατα..!
π. Αθανασίου Μυτιληναίου